Data de 5 februarie reprezintă o zi cu semnificaţii deosebite. Se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, în perioada interbelică și 60 de ani de la moartea fruntaşului ţărănist argeşean Ion Mihalache, în temniţa comunistă de la Râmnicu Sărat.
Comemorarea victimelor regimului comunist s-a desfășurat în curtea închisorii din Râmnicu Sărat, eveniment la care au participat Președintele ICCMR Daniel Șandru, Primarul Municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, Viceprimarul Florian Nicoale, preoți, reprezentații Instituțiilor de cultură, dar și membrii PNȚ, veniți de la Constanța.
Evenimentul a început la ora 12:00, cu o depunere de coroane de flori, la troița din curtea închisorii, urmată de două acțiuni desfășurate în paralel, atât la sediul Primăriei Râmnicu Sărat, cât și la Liceul Teoretic Ștefan Cel Mare, acolo unde elevii au avut parte de o adevarată lecție de istorie.
Totodată, reprezentații IICCMER, au depus o coroană de flori și au aprins lumânări in celula 35, acolo unde a fost încarcerat și unde și-a găsit sfârșitul Ion MIHALACHE.
Prezent la Râmnicu Sărat, pentru a comemora cele două mari personalităţi ale istoriei noastre: Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, președintele Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Daniel Șandru, a vorbit astăzi despre atrocitățile regimului comunist și, în același timp, a declarat că în acest an vor începe lucrările de construcție ale Memorialului și a Centrului privind comunismul în România.
Supranumită „Închisoarea tăcerii”, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a găzduit o serie de reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili. Printre cei încarcerați aici s-au numărat Ion Mihalache, Corneliu Coposu și mulți alții.
Primarul Municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, afirmă că faptele celor două personalități sunt o lecţie de onoare și, totodată, îndeamnă tinerii sa lupte pentru drepturile și libertatea lor.
Ion Mihalache reprezintă o figură politică marcantă. El a fost fondatorul Partidului Ţărănesc şi vicepreşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc în urma fuzionării partidului său cu Partidul Naţional Român al lui Iuliu Maniu.
Ion Mihalache s-a născut la 3 martie 1882 la Topoloveni, Argeş. Fiu de ţăran sărac, dotat cu o capacitate intelectuală de excepţie, a ajuns învăţător. În Primul Război Mondial a luptat pentru apărarea ţării, fiind decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”. De asemenea, a organizat şi a militat pentru victoria referendumului prin care populaţia din Basarabia în 1918 dorea revenirea la România.
După Primul Război Mondial a întemeiat Partidul Ţărănesc. Ion Mihalache deţinea funcţia de ministrul agriculturii şi domeniilor (16 decembrie 1919 – martie 1920). În această perioadă a fost adoptată legea din 1920, cunoscută ca „Legea lui Ion Mihalache”, care prevedea repartizarea pentru şcolile agricole şi horticole terenuri pentru instruirea elevilor.
În anul 1926, Partidul Ţărănesc se uneşte cu Partidul Naţional Român condus de Iuliu Maniu, formând astfel Partidul Naţional Ţărănesc. Preşedintele partidului devine Iuliu Maniu, iar Ion Mihalache ocupă postul de vicepreşedinte.
Mihalache considera că progresul ţării consta în întărirea agriculturii. El susţinea formarea în mod voluntar a unor cooperative de către ţăranii împroprietăriţi la întoarcerea de pe front, plan pe care l-a pus în aplicare la Topoloveni-Argeş obţinând recolte bune pe suprafeţe optime.Ţăranii de la Topoloveni au beneficiat, astfel, de şcoli superioare, de asistenţă medicală, de cămin cultural, de băi comunale şi, în general, de un standard civilizat de existenţă.
În perioada 1928 – 1930, Ion Mihalache a îndeplinit funcţiile de ministru al agriculturii şi ministru de externe.
După ce în România s-au instalat comuniştii la putere, Ion Mihalache a fost arestat din cauza diversiunii cunoscute sub denumirea de „Înscenarea de la Tămădău”, după care a fost intentat un proces împotriva unor personalităţi marcante ale PNŢ.
În urma acestui proces, a fost condamnat la temniţă grea pe viaţă, 10 ani degradare civică, confiscarea averii şi 50.000 de lei cheltuieli de judecată.