DOAMNE DE 10, POVEȘTI DE 10. Interviu cu fondatoarea ONG-ului “Academia Faptelor Bune”, Raluca Niculescu

S-a născut pe data de 5 noiembrie 1981, la Râmnicu Sărat. Până la vârsta de 18 ani a locuit în orașul natal, ulterior, ca orice copil cu dorințe mari, a plecat la București unde a urmat cursurile Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul A.S.E. București, iar după absolvire a urmat o carieră de peste 12 ani în domeniul bancar. Mai târziu a realizat că nici functiile de conducere, nici banii sau statutul social, nu-i aduc fericirea, așa că a decis să facă o schimbare și să lucreze în industria binelui. În mai puțin de trei luni a înființat “Academia Faptelor Bune” un ONG care aduce bucurie și ajută mii de suflete. Care au fost cele mai mari proiecte ale Academiei, aflăm chiar de la Raluca Niculescu, în interviul “Doamne de 10, Povești de 10”.

Reporter: De unde a venit ideea de a înființa Academia Faptelor Bune?

Raluca Niculescu: Țin foarte bine mine momentul de Început, 31 decembrie, 2016. TVR 1 prezinta un documentar, in care erau adusi in atentie, romani din strainatate, care faceau diverse acte de caritate. Acela a fost momentul in care mi-am zis ca eu asta vreau sa fac, asta ma face fericita, asa ca in nici 3 luni de cand am luat decizia, ONG-ul Academia Faptelor Bune era activ.

Reporter: Ce oferă “Academia faptelor bune” oamenilor și comunității? Cui se adresează?

Raluca Niculescu: Inca de la inceput Academia Faptelor Bune a fost infiintata cu scopul de a oferi ajutor si asistenta persoanelor vulnerabile (familii monoparentale, copii aflati in pragul abandonului scolar sau care cresc in familii cu venituri mici, copii bolnavi etc.). Dezvoltam proiecte si evenimente, astfel incat sa crestem calitatea vietii beneficiarilor nostri. Pana in prezent, 90% din resurse le redirectionam catre copii, dar incepand cu 2023 oferim ajutor si batranilor singuri din satele si catunele Jud. Buzau. In comunitatile in care ne desfasuram activitatea, prin intalnirile si evenimentele pe care le organizam, incercam sa atragem atentia ca fiecare dintre noi poate sa ajute, ca ajutorul nu trebuie sa fie mereu in bani ( poti ajuta printr-o recomandare, poti pune in legatura oamenii care doresc sa ajute cu cei care au nevoie, poti dona lucruri/obiecte care iti prisosesc, poti dona timpul tau, poti promova activitatile si numele ONG-lui, poti redirectiona cei 3,5% din impozitul pe venit daca esti salariat sau 20% din impozit, daca reprezinti o societate) si ca impreuna, chiar suntem mai puternici. Studiile au demonstrat ca atunci cand daruim, starea noastra se schimba in bine.

Reporter: De unde a pornit dorința de a lucra în industria binelui?

Raluca Niculescu: La inceput nici nu m-am gandit ca ajungem sa crestem, astfel incat sa avem un impact asa mare in comunitate. M-am gandit mai putin la comunitate si mai mult la cazurile punctuale pe care le ajutam. Dragostea pentru copii si dorinta de a lucra cu cei mici, a inceput in clasa a opta cand imi doream sa fiu invatatoare, doar ca mi-am reconfigurat traseul, la liceu am urmat un profil economic si apoi A.S.E. Bucuresti, deci departe de ce visam la 14 ani. Dar cum nimic nu este intamplator, astazi ajung sa petrec mult timp in lumea copiilor, sa dezvoltam programe educationale pentru ei, sa le fiu aproape pentru a preveni absenteismul si abandonul scolar, prin ajutorul oferit sa le crestem calitatea vietii. Prezenta noastra intr-o comunitate, schimba imediat energia acelei comunitati si mobilizeaza ceilalti actori din jurul comunitatii, fie ca discutam de o scoala, de o sectie de spital sau de un oras/sat, iar asta nu face decat sa ma mobilizeze sa fac si mai multe activitati si evident, mai bune / mai potrivite si mai adaptate timpului si locului.

Reporter: Care au fost cele mai mari proiecte ale academiei? Ne poți spune despre ele?

Raluca Niculescu: Dintre proiectele de top pentru mine, as enumera:
a) Centrul Social Educational din Com. Ganeasa /Jud. Ilfov (o constructie P+1 ridicata de la zero din donatii si sponsorizari exclusiv private. Este un loc unde saptamanal desfasuram activitatii cu copiii din comunitate: asistenta la teme, ateliere de educatie nonformala, le oferim o masa calda, dar si excursii & tabere anuale),
b) Locul de joaca din Spitalul Rm. Sarat – am amenajat acest spatiu curat, vesel, modern, dotat cu multe jocuri si jucarii creativ educative pentru a imbunatatii experienta copiilor si a mamelor, pe perioada
internarii,
c) An de an in luna sept., avem grija ca 100 de copii sa fie pregatiti de scoala si iarna asa cu trebuie (le oferim ghiozdane echipate cu rechizite, ghete de iarna si cate o geaca).

Reporter: Care este proiectul tău de suflet?

Raluca Niculescu: Imi este greu sa stabilesc un proiect de suflet, pentru ca in toate sunt implicata direct, de la identificarea si selectia cazurilor pana la coordonarea echipei de voluntari si foarte important gasirea fondurilor, fara de care nu putem face mai nimic. Dar, daca este sa nominalezez un proiect, cred ca se evidentiaza Centrul Social Educational de la Ganeasa. A fost un proiect „scoala ” pentru mine, avand in vedere ca pe un teren viran, am reusit in 4 ani sa construiesc o cladire P+1, fara sa am nicio cunostinta in materie de constructii, la momentul de inceput (eu fiind de profesie economist). Dar trecand peste toate provocarile legate de lipsa fondurilor sau neseriozitatea constructorilor, astazi este o locatie frumoasa, vesela, calda, un adevarat camin unde imi face placere sa petrec timp, alaturi de copiii din comunitate si de voluntarii care imi sunt alaturi.

Reporter: Care este satisfacția ta cea mai mare?

Raluca Niculescu: Sunt cea mai recunoscatoare, cand reusesc sa gasesc resurse legate de timp, energie si bani, astfel incat, sa-mi petrec cat mai mult timp facand bine. Ma incarc cu o energie, care cu greu poate fi descrisa in cuvinte, dar care sunt sigura ca este molipsitoare si care este cu adevarat vindecatoare.

Reporter: Dacă te-ai întâlni astăzi cu tine, fetița de 14 ani, EA ar fi mulțumită de tine? I-ai împlinit toate visele, îi mai datorezi ceva, ceva nu ai făcut, dar EA își dorea?

Raluca Niculescu: Sincer, imi aduc aminte foarte putine lucruri din acea perioada, dar un lucru stiu sigur, ca imi doream sa fiu invatatoare, nu s-a realizat decat dupa aproximativ 25 de ani, cand sub o alta forma am inceput sa ma implic in proiecte educationale pentru copii. Crede in visul tau, orice este posibil!

Reporter: Ce crezi că o să te facă atât de fericită încât să strigi: “CLIPĂ, OPREȘTE-TE!”?

Raluca Niculescu: Visul meu este reusesc sa-mi castig existenta din industria binelui, astfel incat, sa pot renunta la celelalte proiecte profesionale si sa ma dedic 100% ONG-ului. Asa imi doresc sa cresca si fiica mea, alaturi de mine, in mijlocul proiectelor filantropice.

Reporter: Ne poți împărtăși planurile tale de viitor?

Raluca Niculescu: Daca discutam de zona profesionala imi doresc ca si in orasul meu natal, Rm. Sarat, sa gasesc resursele si sa pot deschide un Centru Social Educational pentru copiii din comunitate, sa reusesc sa bucur cat mai multi copii ofetindu-le o tabara gratuita la mare ( prima lor tabara) si mai nou, mi-am propus sa dezvoltam proiecte si pentru varsnici. In plan personal, incerc sa mentin un echilibru si sa-i ofer fiicei mele cat mai mult, din timpul si energia mea.

Foto: Facebook Academia Faptelor Bune
Foto: Facebook Academia Faptelor Bune
Foto: Facebook Academia Faptelor Bune
Foto: Facebook Academia Faptelor Bune